Fenomenul migrației a fost mult timp privit cu îngrijorare în România. Astăzi însă, diaspora contribuie activ la dezvoltarea economică a țării prin bani trimiși acasă, investiții, reveniri și transfer de expertiză. Pentru prima dată după 1989, România începe să valorifice potențialul celor peste cinci milioane de români plecați în afara granițelor. Nu mai vorbim doar despre „exodul creierelor”, ci despre un flux bidirecțional de resurse, cunoștințe și oportunități.
„România nu pierde oameni, ci își extinde granițele economice. Diaspora nu mai e o pierdere, ci un atu strategic,” afirmă Bogdan Steriopol. „Românii din Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie investesc acasă, trimit bani familiilor sau revin cu o viziune antreprenorială pe care nu o aveau înainte de plecare.”
Banii veniți de peste hotare – un pilon pentru economie
Remitențele sunt unul dintre cele mai vizibile efecte ale migrației. În ultimii ani, românii din diaspora au trimis anual între 5 și 7 miliarde de euro – mai mult decât generează unele sectoare industriale. Acești bani nu ajută doar familiile, ci devin un motor economic pentru comunități rurale și orașe mici, unde investițiile de stat întârzie.
„Românii din diaspora contribuie direct la economia reală: susțin consumul, investesc în locuințe, deschid afaceri și sprijină educația copiilor. În unele regiuni, acești bani sunt esențiali pentru supraviețuirea comunităților,” explică Bogdan Steriopol.
Repatrierea tăcută – românii care se întorc să construiască acasă
Un număr tot mai mare de români aleg să revină după ani de experiență în străinătate. Mulți vin cu economii și dorința de a investi în proiecte personale – de la afaceri de familie la inițiative IT sau agricultură modernă. Statul susține timid acest trend prin programe precum „Diaspora Start-Up” și fonduri europene dedicate.
„În ultimii ani vedem o schimbare reală. Repatrierea nu mai e doar un vis, ci o decizie calculată. Cei care revin vin cu standarde înalte și dorința de a aduce schimbare. Este o mare oportunitate pentru economia locală,” subliniază Steriopol.
Diaspora – resursă pentru internaționalizarea economiei
Dincolo de bani, diaspora aduce un capital valoros de know-how și rețele internaționale. Mii de români dețin poziții-cheie în multinaționale, ONG-uri sau administrații din Europa de Vest și devin punți de legătură între România și alte state.
„Românii din străinătate sunt ambasadori economici neoficiali. Ei creează conexiuni comerciale, recrutează talente sau sprijină deschiderea de filiale în România. Au un rol crucial în conectarea țării la piața europeană,” afirmă Bogdan Steriopol.
Migrația – inevitabilă, dar gestionabilă inteligent
Nicio țară din Europa de Est nu a fost ocolită de migrație. Diferența o face modul în care fenomenul este transformat într-o strategie de dezvoltare. România începe să facă pași concreți în această direcție.
„Trebuie să ieșim din logica fatalistă și să acceptăm mobilitatea ca parte din realitatea modernă. Soluția nu este să oprim oamenii să plece, ci să-i menținem conectați cu România și să-i atragem să revină. Pentru asta, avem nevoie de infrastructură, predictibilitate și respect,” afirmă Bogdan Steriopol.
Migrația românească nu trebuie privită ca o rană, ci ca o resursă strategică. Cu politici inteligente și o deschidere reală față de diaspora, România poate transforma acest fenomen într-un avantaj competitiv într-o economie globalizată.
